Treceți la conținutul principal

Conservare și Restaurare Icoană Împărătească – „Maica Domnului cu Pruncul” (Hodighitria) (Sec. XIX)

O icoană împărătească readusă la viaţă

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în plină epocă a renașterii naționale și a consolidării bisericilor din Țara Românească, zugravii locali sau cei formați în tradiția grecească continuau să realizeze icoane de mari dimensiuni pentru iconostase. Această icoană împărătească de tip Hodighitria („Cea care arată calea”), primită de la Părintele Mihai Taraș din zona Giurgiu (posibil Letca Nouă), face parte din această categorie importantă de piese liturgice.

Parcursul restaurării

Icoana prezenta o degradare serioasă, marcată în primul rând de o crăpătură majoră care despărțise suportul de lemn în două părți, alături de oxidarea puternică a vernisului, depuneri de murdărie, pierderi de strat pictural și instabilitate generală.

Am respectat cu strictețe ordinea intervențiilor:

  1. Consolidarea suportului lemnos – lipirea și unirea celor două părți despărțite de crăpătura principală
  2. Stabilizarea și consolidarea straturilor picturale instabile
  3. Curățarea controlată a vernisului oxidat și a depunerilor
  4. Integrarea cromatică reversibilă a zonelor cu pierderi
  5. Aplicarea stratului protector final reversibil

Rezultatul

Icoana și-a recăpătat echilibrul structural și frumusețea originală. Maica Domnului apare acum cu o prezență calmă și protectoare, iar Pruncul Iisus cu gestul de binecuvântare capătă o claritate deosebită.

Descrierea icoanei

Maica Domnului este reprezentată în poziție frontală, ținând Pruncul pe brațul stâng. Iisus binecuvântează cu mâna dreaptă și ține o cruce în stânga – o compoziție clasică a tipului Hodighitria. Fondul albastru închis, nimburile aurite și detaliile decorative bogate pe veșminte reflectă o sinteză între tradiția post-bizantină și influențele academiste ale secolului al XIX-lea.

Context istoric

Perioada celei de-a doua jumătăți a secolului XIX a fost marcată de o intensă activitate de construire și înfrumusețare a bisericilor din Muntenia. Icoanele împărătești (cele mai importante de pe iconostas) erau comandate cu grijă, adesea de zugravi greci sau formați sub influența școlilor grecești. Ele combină respectul pentru canoanele iconografice tradiționale cu un modelaj mai realist și o paletă cromatică mai rafinată, adaptată gustului epocii.

Fișă tehnică de restaurare:

  • Denumire: Icoană împărătească – „Maica Domnului cu Pruncul” (Hodighitria)
  • Datare: Secolul al XIX-lea (probabil a doua jumătate)
  • Proveniență: Primită de la Părintele Mihai Taraș, zona Giurgiu (posibil Letca Nouă)
  • Stil: Post-bizantin târziu cu influențe academiste
  • Tehnică: Tempera cu emulsie de ou pe suport de lemn
  • Probleme constatate: Crăpătură majoră în suportul lemnos, oxidare vernis, pierderi de strat pictural
  • Intervenții efectuate: • Consolidarea și lipirea suportului lemnos • Stabilizarea stratului pictural • Curățarea controlată a vernisului și depunerilor • Integrare cromatică reversibilă • Aplicare strat protector final reversibil

Portofoliu personal de restaurare și conservare patrimoniu — Borundelicon - Cosmin A. Borundel Restaurare artă, documente și obiecte de patrimoniu. Proiect personal.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Conservare și Restaurare Icoană Ușă Diaconească – „Sfântul Arhanghel Gavriil” (Sec. XVIII-XIX, Stil baroc popular românesc)

Am finalizat restaurarea unei icoane de mari dimensiuni, ușă diaconească reprezentând „Sfântul Arhanghel Gavriil” , datând din perioada secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea . Piesa provine de la Biserica Sf. Nicolae - Broșteni, București și se înscrie în stilul baroc popular românesc , caracteristic multor lăcașuri de cult din acea perioadă. Iată cum a arătat parcursul restaurării: După zeci de ani de expunere în condiții de umiditate, variații termice și fum de lumânări, stratul pictural prezenta oxidare puternică, depuneri groase de murdărie, vernis îmbătrânit, crăpături extinse și zone de instabilitate. Suportul de lemn și rama sculptată bogat ornamentată sufereau de fisuri, desprinderi și pierderi de material. În prima etapă s-a efectuat consolidarea și stabilizarea stratului pictural , operațiune prioritară pentru protejarea picturii. Ulterior s-a procedat la curățarea controlată a stratului pictural și îndepărtarea vernisului oxidat. Au urmat consolidarea s...

Borundel Cosmin — Interviu despre artă, restaurare și lumină

Interviu realizat de Mihaela Badea, studentă la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, în cadrul unui proiect dedicat artei contemporane. „Arta nu este doar o imagine sau o tehnică. Pentru mine, ea este o stare, o formă de căutare și uneori chiar un mod prin care omul poate atinge liniștea.” În cadrul acestui dialog am vorbit despre parcursul meu artistic, experiența în restaurare și mozaic monumental, proiectele realizate în România și în afara țării, dar și despre seria de lucrări inspirată din Apocalipsa după Ioan. Interviu 1. Cum a început parcursul dumneavoastră artistic? Mă numesc Borundel Cosmin și am început să pictez în jurul vârstei de 5-6 ani. La acea vreme nu înțelegeam exact ce făceam atunci când pictam, însă simțeam o libertate aparte, ca și cum aș fi primit o superputere. În jurul vârstei de 8 ani am început să particip la concursuri de pictură naivă, iar acest lucru m-a apropiat și mai mult de lumea artistică. Am obținut locul III la un concurs internațional organizat l...

Restaurare-Conservare Icoană Lipovenească – Tetradiptic cu Sfinți (Sec. XIX)

O mărturie a credinței lipovenești În secolul al XIX-lea, comunitățile lipovenești din Dobrogea și sud-estul României își păstrau identitatea religioasă și artistică prin obiecte de cult realizate într-un stil distinctiv. Această icoană lipovenească sub formă de tetradiptic (patru registre) este un exemplu reprezentativ pentru arta staroverilor (credincioșii de rit vechi). Parcursul restaurării Icoana a sosit în atelier cu degradări semnificative: rama roșie crăpată, fondul aurit oxidat, desprinderi ale stratului pictural și acumulări groase de murdărie. Am început cu stabilizarea suportului de lemn și fixarea stratului pictural, urmată de o curățare meticuloasă, etapizată. Au urmat consolidarea ramei, reintegrarea discretă a lacunelor și aplicarea protecției finale. Rezultatul După restaurare, icoana și-a recăpătat solemnitatea și forța expresivă caracteristică artei lipovenești. Fondul aurit strălucește din nou, culorile au devenit vibrante, iar cele patru registre capătă o armonie ...