Treceți la conținutul principal

Conservare și Restaurare Praznicar – „Sfinții Elefterie, Nicolae, Haralambie, Mina, Vlasie, Antonie și Eftimie” (Sec. XIX)

Un calendar de sfinți protectori

În secolul al XIX-lea , bisericile din București comandau adesea praznicare (icoane cu mai mulți sfinți), menite să ofere protecție spirituală comunității. Acest praznicar, provenit de la Biserica Sf. Nicolae Broșteni, reunește șapte sfinți foarte venerați în epocă, atât ierarhi, cât și mucenici, reflectând nevoia de mijlocire divină într-o perioadă de transformări sociale și politice importante în Țara Românească.

Parcursul restaurării

Icoana prezenta o degradare severă: suportul de lemn era rupt complet pe mijloc, cu crăpături suplimentare, oxidare puternică a vernisului, depuneri groase de murdărie și fum, precum și pierderi locale de strat pictural.

Am urmat o ordine metodologică riguroasă:

  1. Consolidarea suportului lemnos – lipirea și unirea celor două părți despărțite pe mijloc
  2. Stabilizarea și consolidarea stratului pictural instabil
  3. Curățarea controlată a vernisului oxidat și a depunerilor
  4. Integrarea cromatică reversibilă a zonelor cu pierderi
  5. Aplicarea stratului protector final reversibil

Rezultatul


Praznicarul și-a recăpătat armonia și forța vizuală. Fondul roșu intens revine la strălucire, iar cei șapte sfinți apar acum cu claritate și solemnitate, redând icoanei prezența sa liturgică originală.

Descrierea icoanei

Icoana este structurată pe două registre și prezintă șapte sfinți protectori:

Rândul superior:

  • Sf. Sfințit Mucenic Elefterie
  • Sf. Ierarh Nicolae
  • Sf. Mucenic Haralambie
  • Sf. Mare Mucenic Mina

Rândul inferior:

  • Sf. Vlasie (Blasie)
  • Sf. Antonie cel Mare
  • Sf. Eftimie cel Mare

Sfinții sunt reprezentați în picioare, fiecare cu atributele specifice (cărți, cruci, veșminte ierarhice sau martirice), pe un fond roșu intens caracteristic perioadei.

Context istoric

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pictura religioasă din Muntenia traversa o ultimă fază a stilului post-bizantin, combinând tradiția canonică cu influențe academiste ușoare. Zugravii (mulți de origine greacă sau formați în atelierele bucureștene) realizau astfel de praznicare pentru iconostase sau pentru naos, ca o modalitate de a oferi credincioșilor un calendar vizual al sfinților protectori. Piesa de la Broșteni este o mărturie reprezentativă pentru acest tip de comandă bisericească.

Fișă tehnică de restaurare:

  • Denumire: Praznicar cu Sfinții Elefterie, Nicolae, Haralambie, Mina, Vlasie, Antonie și Eftimie
  • Datare: Secolul al XIX-lea (probabil a doua jumătate)
  • Proveniență: Biserica Sf. Nicolae Broșteni, București
  • Stil: Post-bizantin târziu
  • Tehnică: Tempera cu emulsie de ou pe suport de lemn
  • Probleme constatate: Ruptură majoră pe mijloc a suportului lemnos, oxidare vernis, pierderi de strat pictural
  • Intervenții efectuate: • Lipire și consolidare suport lemnos • Stabilizare strat pictural • Curățare controlată • Integrare cromatică reversibilă • Revernisare protector finală

Portofoliu personal de restaurare și conservare patrimoniu — Borundelicon - Cosmin A. Borundel Restaurare artă, documente și obiecte de patrimoniu. Proiect personal.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Conservare și Restaurare Icoană Ușă Diaconească – „Sfântul Arhanghel Gavriil” (Sec. XVIII-XIX, Stil baroc popular românesc)

Am finalizat restaurarea unei icoane de mari dimensiuni, ușă diaconească reprezentând „Sfântul Arhanghel Gavriil” , datând din perioada secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea . Piesa provine de la Biserica Sf. Nicolae - Broșteni, București și se înscrie în stilul baroc popular românesc , caracteristic multor lăcașuri de cult din acea perioadă. Iată cum a arătat parcursul restaurării: După zeci de ani de expunere în condiții de umiditate, variații termice și fum de lumânări, stratul pictural prezenta oxidare puternică, depuneri groase de murdărie, vernis îmbătrânit, crăpături extinse și zone de instabilitate. Suportul de lemn și rama sculptată bogat ornamentată sufereau de fisuri, desprinderi și pierderi de material. În prima etapă s-a efectuat consolidarea și stabilizarea stratului pictural , operațiune prioritară pentru protejarea picturii. Ulterior s-a procedat la curățarea controlată a stratului pictural și îndepărtarea vernisului oxidat. Au urmat consolidarea s...

Borundel Cosmin — Interviu despre artă, restaurare și lumină

Interviu realizat de Mihaela Badea, studentă la Facultatea de Teologie din Alba Iulia, în cadrul unui proiect dedicat artei contemporane. „Arta nu este doar o imagine sau o tehnică. Pentru mine, ea este o stare, o formă de căutare și uneori chiar un mod prin care omul poate atinge liniștea.” În cadrul acestui dialog am vorbit despre parcursul meu artistic, experiența în restaurare și mozaic monumental, proiectele realizate în România și în afara țării, dar și despre seria de lucrări inspirată din Apocalipsa după Ioan. Interviu 1. Cum a început parcursul dumneavoastră artistic? Mă numesc Borundel Cosmin și am început să pictez în jurul vârstei de 5-6 ani. La acea vreme nu înțelegeam exact ce făceam atunci când pictam, însă simțeam o libertate aparte, ca și cum aș fi primit o superputere. În jurul vârstei de 8 ani am început să particip la concursuri de pictură naivă, iar acest lucru m-a apropiat și mai mult de lumea artistică. Am obținut locul III la un concurs internațional organizat l...

Restaurare-Conservare Icoană Lipovenească – Tetradiptic cu Sfinți (Sec. XIX)

O mărturie a credinței lipovenești În secolul al XIX-lea, comunitățile lipovenești din Dobrogea și sud-estul României își păstrau identitatea religioasă și artistică prin obiecte de cult realizate într-un stil distinctiv. Această icoană lipovenească sub formă de tetradiptic (patru registre) este un exemplu reprezentativ pentru arta staroverilor (credincioșii de rit vechi). Parcursul restaurării Icoana a sosit în atelier cu degradări semnificative: rama roșie crăpată, fondul aurit oxidat, desprinderi ale stratului pictural și acumulări groase de murdărie. Am început cu stabilizarea suportului de lemn și fixarea stratului pictural, urmată de o curățare meticuloasă, etapizată. Au urmat consolidarea ramei, reintegrarea discretă a lacunelor și aplicarea protecției finale. Rezultatul După restaurare, icoana și-a recăpătat solemnitatea și forța expresivă caracteristică artei lipovenești. Fondul aurit strălucește din nou, culorile au devenit vibrante, iar cele patru registre capătă o armonie ...